Biografia lui Ştefan cel Mare

“Stefan Voda, domn cel mare, seaman pe lume nu are, decat numai mandrul soare “
Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare (n. 1433, Borzeşti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei între anii 1457 şi 1504.
Perioada domniei 1457 - 1504
Născut 1433 Borzeşti
Decedat 2 iulie 1504 Suceava
Predecesor Petru Aron
Succesor Bogdan al III-lea cel Orb

Parintii :
Era fiul lui Bogdan al II-lea şi nepot al lui Alexandru cel Bun, din familia domnească a Muşatinilor (sau Muşateştilor), întemeiată de Margareta-Muşata, mama lui Petru I (1374-1392). Muşatinii moldoveni erau înrudiţi cu neamul valah al Basarabilor, care a dat Munteniei mai mulţi domni celebri: Mircea cel Bătrîn, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş.
Mama voievodului este doamna Oltea. In spatele fiecarui barbat puternic se ascunde o femeie inteligenta. Dupa moartea sotului ei, Bogdan al II-lea, Maria-Oltea si-a crescut fiul, Stefan, pentru a deveni domnitor. Se considera ca primul nume - Maria - a fost luat spre sfarsitul vietii, cand s-a calugarit, iar cel de-al doilea - Oltea - vine din zona Olt, loc de unde se tragea ea. Documentele sunt zgarcite in ceea ce priveste originile ei, de aceea a ramas loc de presupuneri si legende fabuloase.


Casatoriile :

Ştefan cel Mare a avut trei căsătorii : cu Evdochia de Kiev, cu Maria de Mangop şi cu Maria Voichiţa, fiica lui Radu cel Frumos, domnul Ţării Româneşti, fratele lui Vlad Ţepeş.
Toate erau de rang princiar, descendente din mari familii domnitoare, între care cea de-a doua, Maria de Mangop, chiar urmaşa familiei imperiale bizantine a Asan-Paleologilor.

Evdochia din Kiev este prima soţie a domnitorului Ştefan cel Mare şi sora cneazului Simion Olelkovici. Căsătoria a avut loc la data de 5 iulie 1463 şi a luat sfârşit prin moartea Evdochiei.
Maria din Mangop este a doua soţie a domnitorului Ştefan cel Mare. Ca şi prima căsătorie a domnitorului se va termina prin decesul soţiei sale.
Maria Voichiţa este cea de a treia soţie a domnitorului Ştefan cel Mare, fiica lui Radu cel Frumos. Căsătoria a avut loc în anul 1473. Din dragostea lor s-a născut Alexandru, primul fiu al lui Ştefan, ctitorul bisericii Adormirea din Bacău.

Fii si fiice
Prima soţie, Evdochia (cu care s-a căsătorit la 5 iulie 1463) i-a născut doi feciori, Alexandru şi Petru, şi o fiică, Elena, fiul cel mai mare, Alexandru, fiind favoritul domnitorului
A doua soţie, Maria de Mangop, cu care s-a căsătorit în 1472 i-a născut doi băieţi: Ilie şi Bogdan.
A treia sotie , Maria-Voichiţa l-a născut pe Bogdan, ajuns domn al Moldovei după moartea lui Ştefan cel Mare - s-a aflat pe tronul ţării din 1504 pînă în 1517. Bogdan a avut două surori: Ana, moartă de timpuriu, şi Maria, căsătorită cu un prinţ polon. Fiu natural al lui Ştefan a fost şi Petru, copilul Mariei Rareş din Hîrlău.
Petru Rareş a domnit în două rînduri: 1527-1538 şi 1541-1546.
Domnia lui Stefan cel Mare si Sfânt în Moldova a avut loc în
perioada cuprinsă între anii 1457-1504.
Domnia sa, de aproape jumătate de veac, este cea mai frumoasă perioadă din istoria
Moldovei, niciodată tara nu a fost mai întinsă, mai respectată si mai bogată.
Portretul fizic:
-statură potrivită;
-îmbrăcăminte domnească (pelerina lungă, cusută cu fir de aur si argint;
-fata prelungă, ochi mari, privire verde pătrunzătoare.
Portretul moral:
-trăsăturile fetei exprimă: dârzenie,îndrăzneală, hotărâre, vointă, severitate;
-felul în care îsi tine sabia si pasul făcut înainte exprimă hotărâre, fire demnă;
-“om întreg la fire, nelenes”( Grigore Ureche) adică bun gospodar;
-mester mare, om războinic, viteaz;
-mare ctitor si iubitor de frumos;
-iubitor de tară si de libertate.
Situatia politică internă a Moldovei în jurul anului 1457:
-certuri pentru domnie – slăbirea tării;
-boierii au închinat turcilor Moldova si s-au învoit să plătească tribut;
-tara era prost goepodărită.
Situatia politică externă:
-Imperiul Otoman cunoaste o maximă expansiune;
-Polonia si Ungaria vor să-si impună suveranitatea tării.
•Măsuri luate pe plan intern:
-alungarea lui Petru Aron si a boierilor supusi turcilor;
-dezvoltarea agriculturii, a mestesugurilor si negotului;
-înăltarea mănăstirilor: Putna, Voronet, Neamt, Moldovita;
-dezvoltarea comertului:
-exportă: grâu, ovăz, orz, vite, porci, cai, vin miere;
-importă: fiare de plug, aur, ulei, postav, piper.
-formează oastea: boieri credinciosi, tărani liberi, târgoveti;
întăreste cetătile: Suceava, Hotin, Soroca, Chilia, Roman, Cetatea Albă,
Cetatea Neamtului;
-încheie un larg sistem de aliante cu Vlad Tepes, Iancu Corvin
Hunedoara, Ungaria, Polonia, Rusia.
•Bătălii:
-Baia – 1467 –se luptă cu Matei Corvin (se spune că Matei însusi cît era de mândru
s-a retras dus pe targă, rănit în spate de o săgeată cu trei vârfuri.Înfrângerea l-a făcut să jure că nu
va mai veni cu oaste împotriva Moldovei si a fratelui de acelasi neam.
-Vaslui –1475 – cu turcii condusi de Soliman Pasa;
-Războieni (Valea Albă) –1476 cu tucii condusi de Mahomed al II-lea;
-Codrii Cosminului – 1497 - polonezi condusi de Albert
“la 2 iulie 1504, Stefan murea, după ce domnise 47 de ani, două luni si trei săptămâni,
domn adevărat, viteaz, cuminte si iubitor de tară si de neam din clipa întâia până în cea
din urmă.” (Nicolae Iorga)
Este înmormântat la Mânăstirea Putna.

Tablou cronologic al principalelor evenimente militare

1457 – Doljeşti
1462/1465 – Chilia
1467 – Baia
1471-1473 – Radu cel Frumos alungat
1475 – Podu Înalt-Vaslui
1476 – Războieni-Valea Albă
1485 – Colomeea
1485/1486 – Cătlăbuga/Şcheia
1487 – reia plata tributului
1497 – Codrii Cosminului