Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan al Il-lea (1449-1451) si al Mariei (sau Oltea), fiica de boier din neamul Basarabilor, nepotul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), vine la domnie in primavara anului 1457 fiind sustinut de un corp de oaste, pus la dispozitia lui de Vlad Tepes. Reuseste sa-i inlature de la domnie pe Petru Aron si este uns ca domn "la locul ce se cheama Direptate" pe Siret, la 14 aprilie 1457 in prezenta Mitroplitului, boierilor si ostenilor.
Politica interna a noului domn s-a deosebit de la bun inceput de cea a predecesorilor sai, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul fostului domn, inzestrandu-i cu proprietati funciare si acordandu-le inalte dregatorii. Boierii care urmase pe domnul pribeag Petru Aron in Polonia s-au intors in tara. O alta masura intreprinsa de domn a fost intarirea institutiilor centrale ale statului: Sfatul domnesc, administratia locala, oastea si sistemul de aparare a tarii.
In Sfatul domnesc Stefan a numit numai boieri cu dregatorii, inlaturand pe cei care erau inclusi in acest organ numai in calitate de mari detinatori de domenii; Sfatul a fost micsorat de la 30 la 16 membri, in fruntea cetatilor a numit parcalabi din randurile boierilor lui de incredere, a creat dregatoria portarului de Suceava, comandantul ostirii.
Domnitorul a refacut domeniul domnesc, cumparand sau confiscand de la boierii care se dovedeau tradatori proprietati funciare. Cu aceste mosii era inzestrata biserica si cei care se dovedeau credinciosi in lupta impotriva dusmanilor. Stefan ridica la rang de "viteji" osteni care se distingeau in lupta, acrodandu-le proprietati funciare si privilegii.
Domnul a acordat, de asemenea, privilegii oraselor, a aparat interesele negustorilor locali in tara si peste hotarele ei, a protejat caile comerciale internationale care treceau prin teritoriul Moldovei, aducandu-i venituri considerabile. O deosebita atentie a acordat Stefan organizarii militare a tarii. El a intarit "oastea cea mica" (10.000-15.000 ostasi), marind rolul garzii domnesti si a curtenilor in componenta ei, s-a preocupat de pregatirea "oastei mari a tarii" (30.000 ostasi), in care se inrolau taranii, echipati cu armamentul lor propriu. Cavaleria si arcasii moldoveni s-au ridicat la nivelul celor mai bune ostiri ale vremii. Domnul a intarit si inzestrat cu artilerie cetatile tarii: Suceava, Neamt, Hotin, Chilia, Cetatea Alba, Orhei, Soroca (fortificatie anterioara celei actuale). Politica interna activa si chibzuita a lui Stefan cel Mare a servit drept baza pentru impunerea Tarii Moldovei pe plan extern ca un stat puternic si prosper. Concentrarea puterii de stat in mainile domnitorului i-a permis sa opuna cu succes rezistenta expansiunii tarilor vecine.
